Valerinne lansează pe 22 mai 2019, în Club Control din București, albumul Desire. E un eveniment important pentru nișa de muzică independentă din București și din țară. Cu această ocazie, am stat de vorbă cu chitaristul trupei, Alexandru Daș, despre locul ocupat de trupă în peisajul autohton, dar și internațional, despre influențele bandului, dar și despre modul în care se poate promova o formație independentă fără a avea un label în spate (temă recurentă pentru echipa ProgNotes)
ProgNotes: Ca și metalul progresiv, ca și stonerul, și post rockul/metalul e un gen foarte nișat în țara noastră. Dincolo de plăcerea de a compune, de a repeta și de a cânta pe scenă, care ar fi motivele pentru care o formație precum Valerinne se decide să mai scoată un album o dată la doi sau la trei ani ?
Valerinne: Motivul este unul foarte simplu: facem muzică pentru că avem această nevoie de a face muzică, și da, durează cam doi, trei ani să scoatem un album nou. Nu suntem o formație care gândește în termeni de piese, ci în termeni de albume.
PN: Ce înseamnă un concert reușit pentru Valerinne ?
V: Să fie totul ok pe partea tehnică și de logistică (backline-ul nostru, un sunetist care să înțeleagă muzica noastră și să înțeleagă faptul că ne place să avem un volum sonor ridicat pe scenă), să avem și public, să nu fie goală sala, să nu fim noi obosiți și, evident, maximum volume=maximul results !
PN: Dacă nu ați fi cântat acest subgen al metalului și rockului ce v-ar fi plăcut să cântați ?
V: Noi nu privim Valerinne neapărat în termenii aceștia de post-rock/post-metal, e pur si simplu muzică, într-un fel muzica noastră e aproape ambientală, nu ne propunem niciodată să cântăm un anume fel de post-rock ca trupa x sau y, muzica vine de la sine. Probabil următorul album Valerinne va fi complet diferit, poate va fi ambiental, poate va fi doom-jazz, poate va avea elemente de black-metal, încă nu stim, dar cred că va fi mai scurt.
Eu mai am un proiect de ambient, Modern Ghosts Of The Road, deci răspunsul ar fi ambient/drone/noise. (proiectul lui Alexandru Das, chitarist Valerinne, n.n.)
PN: Ce trupe de afară sunt inspirația pentru acest nou material discografic și care ar fi setup-ul pentru concertul de lansare de pe 22 mai din Clubul Control din București ? Ceva surprize dincolo de piesele incluse pe Desire ?
V: Ce am ascultat mai ales în ultima parte a preproducției albumului nu prea are nicio legătură cu albumul, am ascultat pe repeat în ultimele luni Daughters, The Body, Rolo Tomassi, Alessandro Cortini, Wiegedood și Deathprod, Harold Budd, așadar o grămadă bizară eclectică. Mă îndoiesc că sunt influențe evidente din artiștii enumerați, poate subliminal.
Vom cânta Desire integral și poate și una două piese mai vechi.
Multe mailuri către publicațiile din nișa de muzică independentă
PN: Pregătiți și un turneu sau măcar mini-turneu prin țară prin care să prezentați Desire ? Care ar fi orașele din România în care barometrul post-rock chiar contează?
V: Vom cânta în Cluj-Napoca în iunie și sperăm și la Timișoara în toamnă, si poate vom organiza un mini turneu, tot în toamnă. Am dori să ajungem în cât mai multe locuri din România, dar infrastructura nu este deloc prietenoasă, cred că e mai ușor până la urmă să ne facem booking pentru afară.
PN: Recent am observat că pagina de Facebook Wherepostrockdwells a postat un text despre voi și, în plus, oamenii au urcat albumul vostru pe canalul lor de Youtube (sper că sunteți la curent cu treaba asta, lol). Cât de mult contează suportul internațional și ce șanse există (și prin pârghii ca aceasta) să ajungeți să cântați în Germania sau în alte țări din Vest și chiar să semnați cu un label internațional?
V: Contează extrem de mult pentru orice trupă să faca un efort de a trimite materiale promo la cât mai multe publicații online sau pagini de social media pe această nișă de muzică independentă. Chiar dacă trebuie să trimiți foarte multe mailuri și nu întotdeauna primești răspuns, există și foarte mulți oameni interesați în a scrie recenzii și automat albumul respectiv va fi mai căutat pe Bandcamp sau pe alte site-uri de download/streaming.
Șansele de a cânta afară ți le faci singur, trebuie să trimiți sute de mailuri pentru booking sau să cumperi un slot într-un turneu ca opening act sau să lucrezi cu un promoter care să facă aceste lucruri pentru tine. Desigur, recenziile ajută pentru partea de PR și booking.
În ceea ce privește semnatul cu un label străin, nu pare tentant pentru un label să rămână cu merch nevândut, pentru că trupa respectivă nu face turnee constant, iar noi (Valerinne) nu ne încadrăm în acest ciclu album-turneu-album-turneu, pentru că avem o abordare mult prea relaxată.
Privind spre interior pentru a vedea ce mai lipsește albumului
PN: Ce alte surse de inspirație folosiți în afară de muzică ? Sunt alte forme de manifestare a artei sau inspirația vine și din alte zone?
V: La Desire de exemplu, inspirația a venit dintr-o serie de poze făcute de toboșarul nostru, Mircea Smărăndache, poze care au ajuns să faca parte și din artwork și din clipul de la piesa Deceiver. Știam că vrem ca atmosfera acelor poze să fie definitorie pentru album, chiar dacă la momentul respectiv nu aveam compus mai nimic.
De multe ori se întâmplă să fie câte o imagine catalizatoare, sau un concept, un curent (brutalismul în arhitectură a fost ca un punct de plecare pentru compunerea albumul Monumenta), dar lucrurile se transformă pe parcurs. Cred că întotdeauna intervine un moment în preproducție în care trebuie să privești spre interior pentru a afla ce lipsește, ce mai trebuie făcut, ce lucruri nu se potrivesc pe album.
PN: Am mai pus această întrebare, dar mi se pare mereu o bună idee pentru a descoperi noi trupe, noi albume, noi concepte artistice. Dacă ar fi să alegeți un singur album la scrierea căruia să participați și pe care să îl prezentați live într-un turneu internațional, care ar fi acela ?
V: Următorul album The Cure.
PN: V-ați gândit să includeți și părți vocale pe albumele voastre viitoare sau în prestațiile live ?
V: Da, ne-am gândit și nu vom face acest lucru.
PN: Pentru că suntem ProgNotes, nu putem să nu vă întrebăm dacă ascultați prog și ce trupe vă plac.
V: Discografia Kayo Dot a fost o bună parte din timp pe heavy rotation, King Crimson, Fred Frith (solo, cu Henry Cow și cu Massacre), Anekdoten, Agent Fresco, Baroness, East Of The Wall, Intronaut, The Mars Volta etc. În general trupele acestea se află constant în playlisturile mele.
PN: Știu că Desire va veni și sub forma de vinil dublu și de casetă audio. Cât de dificil este pentru o trupă independentă să susțină financiar o asemenea investiție?
V: Din fericire avem posibilitatea de a împărți în mod egal între noi cheltuielile pentru producția albumelor noastre și există și Bandcamp (unde am avut tot timpul vânzări din care acoperim parțial costurile de producție), dar este o investiție destul de serioasă și nu ne așteptăm la altceva în afara de a ajunge pe zero cu banii.
Comentarii recente